O reflectie asupra calitatii spatiului public

Ce este spatiul public?
Putem vorbi de arta in construirea spatiului public, daca acesta e strans legat de
estetica?
Care e legatura respectiv deosebirea dintre spatiile publice renascentiste si cele
moderne?
In ce consta calitatea spatiului public?

Spatiul public este in primul rand definit de semnificatia cuvantului “spatiu”, respectiv semnificatia cuvantului “public”. Spatiul este conform dictionarului explicativ, locul, suprafata, intinderea limitata care are aspectul unui intreg, cu trei dimensiuni; de de asemenea este cadrul in care se desfasoara o actiune. Notiunea de “Public” inseamna apartenenta la o colectivitate, sau priveste pe toti, si care poate fi folosti de toata lumea. Deci se poate afirma ca spatiul public este cadrul destinat activitatilor oamenilor, iar identitatea acestui spatiu reflecta acea comunitate, careia ii este destinat.Modul in care spatiul public este perceput si conceput poate influenta socialul, in sensul ca atunci cand el nu corespunde necesitatilor, el ramane doar un spatiu, iar
partea de “public” cade din sintagma. Cand vorbim de spatiul public ne gandim la piete, parcuri, scuaruri, promenade, centre civice, pietonale, strazi, etc.Plecand de la reguli compozitionale de conceperea unui spatiu, pana la dimensiunea sociala, se pot identifica anumite discrepante, in epoca moderna. Camillo Sitte povesteste in “Arta construirii oraselor” despre sensibilitatea cu care vechii urbanisti ai renasterii compuneau spatiile la fata locului, si faptul ca tocmai lipsa de tehnologie si imposibilitatea obtinerii unghiului drept, sau studierea efectelor de perspectiva pe teren, favorizau compozitia, iar prin obtinerea unor forme neregulate
de piete, reuseau sa trasnforme spatiile in locuri unice, interesante, care capatau o identiate de care oamenii se atasau intim. Oare in asta consta calitatea spatiului? Si in ce masura, el raspunde nevoii omului de a trai spatiul, in mod inconstient?Marile piete renascentiste se bazeaza pe redobandirea valorilor antichitatii, si
fara indoiala ele sunt adevarate capodopere spatiale, pe care oricine le simte grandoarea si le apreciaza ca atare, evocand parca gloria lor de la inceput. Pe buna dreptate, spatiul public renascentist, si clasicist sau baroc, au ca atuu arhitectura monumentala carora Ii se asociaza, ele sunt adevarate spectacole viuzale care
constituie limita spatiului respectiv. In arhitectura de calitate, de cele mai multe ori, ea a fost gandita in ansamblu spatiului carei ii apartine, si este intr-o directa legatura cu el.Amenajarea spatiului public

Daca omul, e capabil sa simta in mod inconstient, calitatea unui spatiu, printr-o simpla parcuregere, care sunt acele aspecte care il fac sa ramna, si sa-l traiasca?Nu toate spatiile sunt capodopere ale vrunei epoci de mult apuse, si totusi cum reuseste epoca de astazi, sa transmita aceeasi emotie, racordata la stilul de viata ontemporan?Le Corbusier, modernistul convins, crede insa ca ordonarea riguroasa a spatiului este cheia timpului in care traim. Maniera lui stricta de a privi lucrurile sunt intr-adevar contemporane, daca ne gandim la spatiile in care traim. Ne place sa traim intr-un haos ordonat. El afirma: “Am constatat ca masinismul este bazat pe geometrie si in sfarsit am stabilit ca omul nu traieste in fapt decat pe baza geometriei […] ordinea este modalitatea geometriei si ca omul nu se manifesta decat prin ordine.”1 Le Corbusier insista si asupra aspectului liric si sensibil, pe care natura il are ca efect direct, asupra omului. Bucuriile esentiale spune el sunt: soarele, spatiul si verdeata.(Citat din “Bucuriile esentiale” Le Corbusier, In cartea sa “Bucuriile esentiale” Le Corbusier se referea la spatiul arhitectural, dar am extrapolat pentru spatiul public, si aplicand-ul ca principu generalizat.) Amenajarile peisagerede calitate, sunt conditia care asigura din start un standard ridicat unei zone. Din punct de vedere economic ea creste atunci cand ii se asociaza un parc, o gradina, sau un scuar. Urbanismul a demonstrat, de a lungul timului, ca pentru ca un cartier degradat sa se regenereze urban si sa starneasca interes economic, el are nevoie de un spatiu amenajat. Astfel ca va atrage oamenii, va elimina probleme legate de criminalitate si segregare sociala, va atrage servicii. Putem afirma ca daca omul are o atractie magnetica pentru natura, dar si nevoia de o stapani atunci putem afirma ca spatiile publice de buna calitate trebuie sa contina si elemente naturale (fie ca e vorba de vegetatie, de apa, sau chiar de
soare). In plus, prezenta de elemente naturale/ vegetale sustine ideea de sustenabilitate, sub aspectul ecologic si tendinta actuala de a consturi un mediu sanatos.

Un alt principiu interesant care sta la baza calitatii spatiului, este ideea de a construi in functie de acesta. Rezulta ca prioritar e spatiul public, iar privatul i se subordoneaza, si din acest punct de vedere el devine calitativ mai bun. Un spatiu public conturat de la bun inceput asigura intr-o mare masura o atentie sporita
colectivitatii si socialului. Continuitatea spatiului (The Value of Public Space” Sir Stuart Lipton, Chairman, CABE Amenajarea spatiului public) este un aspect pe care un urbanist nu trebuie sa ignore, pentru ca modul in care spatiile sunt legate, unele de altele afecteaza imaginea de ansamblu, a unei zone, sau poate a intregului oras.

Astfel ca modul in care retelele de trasee pietonale sau de piste de biciclisti (ma refer la trasnportul lent, pentru ca acesta pune cele mai multe probleme coerenta ansamblului urban, si de cele mai multe ori e ignorat in detrimentul circulatiei rutiere), se leaga, atensta gradul de civilizatie si standardele calitatii orasului.Atat timp cat exista o logica in parcurgerea acestora, si exista o continuitate si/sau fluiditate, atunci exista si o ordine si calitate. Logica exclude, in mod evident, fragmentarea traseurilor, sau intreruprea lor, dar include o caracteristica specifica fiecarora. Identiatea fiecarui pietonal sau strada, poate fi de ordin functional (de
exemplu lipscania) sau sub aspect de design, poate chiar de facura istorica. In fond si strazile sunt spatii publice, iar daca le lipseste identitatea, atunci intreaga imagine a unui oras are de suferit. Deci calitatea spatiului implica diversificarea imaginii spatiilor pentru captarea atentiei, si obtinerea efectelor de reper, organizarea si ierarhizarea mai buna a spatiului.In concluzie, calitatea unui spatiu public este data de identitatea sa, de functionalitatea cu care vine sa raspunda nevoii colectivitatii de a se reuni aici, si de a-l
utiliza. Calitatea sa presupune standarde inalte si un grad de civilizatie sporit, si exprima siguranta economica si sociala. Am convenit ca are o stransa legatura cu arhitectura si amenajarile peisagere de calitate si se reflecta nivel de ansamblu asupra imaginii orasului. Spatiul public al unui oras, este cartea sa de vizita.