Lucrare de licenta la Facultatea de Peisagistica, in cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu".
Unitatea
administrativă Geoagiu, se situează în Nord Est-ul judeţului Hunedoara, şi este
strabătută de circulaţii importante precum drumul european E 68, ce asigura legături
cu Deva la Vest, şi Sebeş/ Alba Iulia la Est şi drumul naţional 107 A situat
tot pe axa E-V, şi drumul judetean DJ 705 D, situat pe axa Nord- Sud, ce asigură
legatura Oraştie- Zlatna. Ca element domninat in cadrul natural pe teritoriul
Geoagiu trece raul Mures, cu afluienţii săi printre care şi râul Geoagiu.
Accesibilitatea
este buna pe axa Este Vest, iar proiectul de construire al autostrăzii A1, care
face legatura cu capitala, potenţează o dezvoltare economică a oraşul Geoagiu
respectiv a satului Aurel Vlaicu, care au acces la aceasta. În restul teritorilui,
în schimb, sate precum Văleni , Mermezeu, Rengheţ accesul se face mai dificil
prin intermediul unor străzi comunale.
Oraşul
Geoagiu are aproximativ 6 500 de locuitori, declaraţi in anul 2010, dar la care
s-au înregistrat tendinţe de scădere. Teritoriul său administrativ cuprinde 9
sate: Cigămu, Gelamar, Renghet, Bacâia, Bozeş, Homorod, Mermezeu, Văleni, Aurel
Vlaicu, si staţiunea balneo-climaterică Geoagiu Băi. Din punct de vedere
economic, cele mai dezvoltate dintre acestea sunt: Geoagiu, care are un profil
mixt, Geoagiu Băi cu profiul turistic, si Aurel Vlaicu care are un profil
industrial. Celelalte sate au un profil predominant agricol, cu exceptia
satelor: Gelmar si Bacâia, care au de asemenea un caracter industrial.
Istoric:
Oraşul
Geoagiu era cunoscut in anii ’80 pentru staţiunea sa de cercetare pomicolă care
aparţinea de cea de la Piteşti- Mărăcineni, înfiinţată fiind în anul 1959,
pentru a elabora noi producţii şi tehnologii pentru cultura pomilor din Sud
–Vestul Transilvaniei. Ulterior, s-a ocupat de legumicultură, plante tehnice.
Atunci era cunoscută din punct
de vedere arheologic, pentru cetatea romană Germisara , dar şi pentru băile
romane de la Geoagiu Băi. Situarea sa
favorabilă in raport cu ultimele ramificaţii ale Munţilor Metaliferi, şi condiţiile
climatice din această zonă, au influenţat in mod pozitiv dezvoltarea
pomiculturii. O serie de date atesta faptul că înca din a doua jumatate a
secolului XVIII, merele „de Geoagiu” erau mult apreciate pe pietele europene.
Tot ca urmare a condiţiilor favorabile ale cadrului natural, o serie de
localităţi adiacente precum: Mada,
Rengheţ, Başa si Sibişel, au format o serie de soiuri autohtone de mere şi
nuci, cu însusiri genetice superioare pe teritoriul fostei staţiuni experimentale
Geoagiu
Staţiunea
experimentală pomicolă Geoagiu, nu mai activeaza astazi, decat la limita
subzistenţei, cele mai multe din terenurile sale fiind retrocedate. Ca
rezultat, livezile din administraţia Geoagiu se confruntă cu o stare avansată
de gradare, deşi ele fac parte din peisajul cultural şi structurant al oraşului
şi al localităţilor aparţinătoare (Renghet, Văleni, Bozeş).
Astăzi această
regiune din judeţul Hunedoara, nu mai este recunoscută pe plan naţional, decat
pentru staţiunea Geoagiu Băi, cu termele Romane.
 |
| Sinteza analizei pe unitatea administrativa a orasului Geoagiu |
Strategie de dezvoltare
UAT
Geoagiu are un potenţial turistic nevalorificat. Pe teritoriul său există o
serie de obiective turistice şi monumente istorice demne de vizitat. Mai jos
este o schema cu obiectivele turistice. Printre cele mai importante, menţionăm:
Drumul Roman, castru Roman, Biserica romanică de la Geoagiu sau Rotonda. Dar
chiar şi in lipsa unor obiective turistice, peisajul pitoresc si specific tradiţional
românesc pe care îl întâlnim la Văleni Mermezeu sau Rengheţ, fac ca aceste zone
sa fie luate în consideraţie pentru agroturism.
In
ciuda lipsei promovării acestor obiective, la Aurel Vlaicu există o oarecare
frecvenţă a turistilor care vin să vadă Casa Memoriala a lui Aurel Vlaicu si
muzeul destinat acestuia. Iar sate precum Gelmar si Cigmău sau Bacâia se
autosusţin prin micile industrii alimentare.
 |
| Strategia de dezvoltare a UAT-ului conform ECO-ipotezei |
Un
element important în structurarea sistemului de localităţi din Geoagiu, este
nodul de legatura cu aurostrada. În funcţie de poziţia acestuia în relaţie cu
Geoagiu, influenţează foarte mult profilul său economic, şi al localităţilor
aparţinătoare.
Pentru
aceasta, am eleborat două ipoteze de dezvoltare: eco-ipoteza şi urban-ipoteza,
care dupa cum le este si numele, se diferenţiază prin gradul de urbanizare al
oraşului Geoagiu ca pol principal in motorul de dezvoltare economic, şi
desemenază un al doilea pol, satelit celui dintâi. Ambele ipoteze analizează
modul în care în Geoagiu, se poate revitaliza staţiunea de cercetare şi
producţie pomicolă, şi ce amploare capătă aceasta în urma dezvoltarii.
Eco-ipoteza
În
prima ipoteză Geoagiu devine pol de cercetare in domeniul pomiculturii, iar
staţiunea capătă un rolul cel mai important in identitatea oraşului. Intervenţiile
de extindere ale oraşului nu presupun un grad mare de antropizare, păstrand
specificul peisajului său cultural. Turismul este de tip educaţional. Aurel
Vlaicu i se asociază în sistemul de localităţi ca pol satelit, cu caracter
functional mixt, dar care îşi valorifică in plus potenţialul piscicol. Axa de
dezvoltare în teritoriu este difuză, şi se produce de la Este la Vest.
Urban
Ipoteza
Se
bazează pe întărirea polilor economici existenţi: Geoagiu şi Geoagiu Băi, desfăşurându-se vectorial în
lungul axei Nord Sud. Geoagiu devine pol mixt, mult mai urbanizat decât in
prima ipoteză, iar staţiunea de cercetare capată o importanta mai mica, la
nivel local. Geoagiu Bai se dezvolta in tendinţa actuală, pe directia Sud, unde
întâlneşte oraşul Geoagiu. Această dezvoltare este în contradicţie cu relieful
si cu specificul locului. Tursimul educaţional nu se mai produce în acest caz.
Soluţia
optimă este eco-ipoteza, deoarece valorifica într-un mod sustenabil potentialul
turistic si economic al zonei.
PARTIU URBAN
La
nivel de partiu urban, oraşul Geoagiu prezintă o serie de elemente de
potenţial, dar si disfuncţii. Cel mai important element de potenţial îl
reprezintă existenţa livezilor de măr si nuc situate in extravilanul oraşului
Geoagiu, adiacent lui, insă alături de spaţiile verzi de tip parc, scuar şi
grădină, din intravilan, pot constitui un sistem verde. (mai jos este
exemplificată trecerea de la mediul antropic la cel natural prin livezi, ca element de specific pentru oraş).
 |
| Partiu urban- focalizare pe potentialul de revitalizare al Statiunii de cercetare pomicole Geoagiu |
In
acelaşi timp, Geoagiu, fiind un oraş care s –a constituit iniţial cu o
configuraţie lineară, el poate primi
extinderi ale intravilanului pe direcţiile Est-Vest. Unele configurări de ţesut fiind de tip rasfirat, ele
pot prinde un contur unitar in limita intravilanului. Se propune astfel
extinderi ale intravilanului cu o suprafaţă de 30 ha, estimând o cresterea a
populaţiei cu 500 loc, in contextul revitalizării Staţiunii de cercetare
pomicolă şi a fabricii de conseve. Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Geoagiu re-devine
un centru de cercetare recunoscut la nivel naţional, iar fabrica de conserve se
asociază cu centrul de cercetare, pentru partea sa de producţie, reprofilându-se
pe partea de industrie a dulceţurilor; împreună
funcţionează ca un tot, in strategia
de dezvoltare a brandului de ‘dulceaţa de nuc Geoagiu’.
De
asemenea, componentele turistică şi educaţională işi vor pune aprenta asupra
noii configurări structurale şi funcţionale a oraşului Geoagiu. Se propun atat
circuite turistice externe care leagă Geoagiu de restul UAT-ului Geoagiu, cat
si circuite interne, sub forma pietonalelor/ promenadelor care să conecteze Staţiunea de cercetare pomicolă Geoagiu de
obiectivele turistice existente (Biserica romană, Biserica Catolică, Biserica
ortodoxă, Conacul de pe râul Geoagiu) de obiective noi propuse: Livada
naţională de nuc, Liceul
agricol.
Se
propune asocierea Staţiunii de cercetare pomicolă Geoagiu cu Liceul Agricol
Geoagiu, sub forma unui parteneriat, astfel încât liceul să işi suplinească
clasele de clasele a IXa şi Xa Xia si a XIIa cu profile agricole. Se justifică
acesta suplimentare, în contextul unei tendinţe de creştere a numarului de
elevi, înregistrată în ultimii 5 ani, dar şi datorită necesităţii de forţă de
muncă, pentru revitalizarea Staţiunii de cercetare.
Una
dintre disfuncţiile actuale, şi cea mai importantă este incompatibilitatea
între locuire şi tesutul destructurat şi neîntreţinut al unităţii de producţie
agricolă Geoagiu (Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Geoagiu), cât si
incompatibilitatea dintre locuire şi industrie (fabrica de conserve). De aceea
se propune reorganizarea funcţională a ansamblului, şi introducerea de
funcţiuni noi complementare locuirii astfel încat trecerea să se producă gradat
între locuire si industrie, prin funcţiuni precum alimentaţia publică, centrul
cultural, spaţiu verde de tip loisire si expozitional.
 |
Plan urbanistic zonal- cu impartirea in unitati teritoriale de referinta (utr)
schema regim juridic si schema retele edilitare |
STATIUNEA DE
CERCETARE POMICOLĂ
GEOAGIU (la nivel PUZ)
La
nivel de PUZ, putem identifica o
tipologie de parcelar în cadrul locuirii cu un POT de 10% si un CUT de 0.1,
ceea ce sugereaza o configurare de ţesut de tip rural. De aceea se propun
îndesiri ale construcţiilor până la un
POT de 30%.
În cadrul
Staţiunii de cercetare şi producţie pomicolă, se observă o organizare de tip
funcţionalist, ce nu se mai poate
susţine în contextul unei revitalizări.
Se proune dec,i un ansamblu de funcţiuni care să funcţioneze ca un tot.
Trecerea de la locuire la industrie se face printr-o zonă de agrement,
alimentaţie publică , centru cultural (biblioteca şi conferinţe), gradină expoziţională
şi centru de cercetare, birouri, livezi.
De asemena suprafaţa totală a Staţiunii de cercetare pomicolă va creşte
cu 5.5 ha, iar limita extravilanului se va muta la pe direcţia Est Vest.
 |
| Studiu fotografic al situatiei existente si schite de propunere |
 |
| Plan de amenajare si sectiuni longitudinale in doua anotimpuri |
Conceptul este strâns legat de mostenirea istorică a oraşului Geoagiu. În monografia oraşului se vorbeşte despre faptul că denumirea de ’Geoagiu’ provine de la un termen maghiar care însemna ‘nucă’. Nucul este arborele cel mai puţin pretenţios, iar condiţiile pedo-climatice din această zonă îi favorizează creşterea şi rodul unor fructe de elită şi super-elită.
Conceptul nucului expune si exprimă ideea de rod si bogăţie a plantelor, dar mai ales a pomilor fructiferi, esenţa şi patrimonial natural şi cultural al activităţii horticole ce se desfăşura aici, in anii ‘80 . Am propus transpunerea fiecărui strat interior al fructului de nucă in decorul arborilor, astfel încât coaja exterioară şi verde este exprimată prin arbori cu silueta impresionata (volum vegetal) şi parfum, apoi coaja interioară am exprimat-o prin arbori care ies în evidenţă prin textura trunchiului şi a scoarţei, miezul l-am tradus prin arbori cu foliaj colorat, mai tot timpul anului; iar sâmburele interior sau sămânţa fructului în sine, l-am exprimat prin arbori care sunt decorativi prin fructe şi flori (ocazional am folosit pomi fructiferi). Per ansamblu gradina devine un expozeu al plantelor, unde se pot desfăsura diverse activităţi educative, cu studenţii sau elevii, sau chiar cu turişti. Gradina funcţionează ca o juxtapunere între funcţiunea de cercetare si livezile de producţie aflate in extravilanul oraşului, dar in directă legatură cu Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Geoagiu.
 |
| Plan de vegetatie cu perspective reprezentative si concept explicativ |
 |
Tabloul vegetatie- cu proprietatile lor in 4 anotimpuri
schema cromatica amenajarii in 4 anotimpuri |
 |
| Plan plantare- cu trinagulatii si doua sectiuni caracteristice in 2 anotimpuri |
 |
| Schite de propunere |
 |
| Justificarea amenajarii | relatia existent-propus | conceptul amenajarii |
