Gradina mediteraneana

Gradinile mediteranenane au un farmec aparte, cu ierburi decorative, ghivece cu flori colorate, culori deschise si vii ale mobilierului. Ambianta obtinuta este calda si primitoare. Mai jos, afisam noul nostru proiect pentru o gradina in stil mediteranean, al unui imobil restaurat, de pe strada Thomas Masaryk in Bucuresti.

Curtea are o suprafata de circa 150 mp, care ofera acces comun unei locuinte invecinate si este delimitata pe o latura de un calcan al unui alt vecin. Mi s-a parut extrem de valoroasa senzatia de spatiu deschis si  in acelasi timp comun aL curtii, situand-o undeva intre spatiul public si cel privat, asemeni unei mini piatete neregulate. 

Si totusi este un spatiu privat, pe care cel putin doi parinti si doi copii urmeaza sa o foloseasca...Se cerea "prin tema" un foisor in locul celui vechi, un loc de joaca si un spatiu de luat masa. Este esentiala documentarea pentru a intelege un stil, sau daca nu macar pentru a intelege de unde izvorasc senzatiile pe care ti le induc. De aceea am apelat la referintele fotografice care exprima ideea si functionalitatea spatiilor si nu neaparat amenajarea in sine. Am ales sa lasam amenajarea "flexibila", in sensul de a putea fi adaptata preferintelor clientului, astfel ca zona de foisor si cea destinata gratarului, oscileaza intre lounge si loc de luat masa. Ele pot sa se schimbe cu usurinta.

Pentru vegetatie, am ales sa le gandim in grupuri de arbori si arbusti- fiecare dintre ele avand o orientare si un scop, astfel incat sa protejeze, sa creeze coridoare vizuale, sa puna in valoare zona de foisor, senzorial si coloristic. Vegetatia este structurata pe trepte de inaltimi, astfel incat sa construiasca gradual spatiul destinat relaxarii, si sa ofere centre de interes ale privitorului, descoperind treptat spatiul.

Plan amenajare, grupuri de vegetatie, zone de activitati

In cautarile mele pentru amenajare am gasit un cuptor rustic- si gratar, extrem de bine realizat, cu o imagine impecabila la nivel de detaliu folosind materiale precum caramida rosie si metalul. Il gasiti la adresa: link.

Am inceput procesul de compunere al vegetatiei prin cateva schite, atat in plan cat si in vedere/perspectiva (tridimensional):

 

Ma jos cateva perspective:

Fantasy medieval city

Sometimes people feel like creating their own reality, so mine seems to be a fantasy medieval city. Without even knowing what I wanted to sketch in terms of style, shapes and atmosphere, I let my pencil flow on the sheet of paper and so I created an image of an medieval landscape drawn from my "Visual Libary", which seems to be influenced by Asian culture. Creating your own landscapes could reflect upon what you love and one might discover his true self in the process.

What does you fantasy landscape say about you?

Trei proiecte studentesti in peisaj urban complex/Three student projects in a complex urban landscape

Revista Arhitectura, nr 6/2013 contine articole interesante pe tema SCARA UMANA,

plus suplimentul cu trei proiecte studentesti de peisaj. Aici, situl oficial al revistei: http://arhitectura-1906.ro/2013/12/a-aparut-arhitectura-nr-62013/

-Revitalizare statiune cercetare pomicola Geoagiu

-Revalorificare Delta Vacaresti, Bucuresti

-Reabilitare sit UNESCO cetatea dacica Sarmizegetusa Regia

Toate cele trei proiecte au in vedere protectia si revalorificarea componentei peisajului fie acestea livezile de la Geoagiu, sau ecosistemele noi formate din "Delta Vacaresti", sau potejarea padurilor cu arbori seculari de la Sarmizegetusa Regia; Toate au in comun potentarea turistica si introducerea valentei educationale in propunerile noastre.

Gradina privata in Popesti Leordeni / Private garden design

 In luna octombrie a anului 2013, am realizat un proiect de amenajare a unei gradini private, in stil modern, simplu si practic. Cerintele au fot clare: doua locuri de parcare paralele, o zona de gratar si loc de luat masa - pentru diferite evenimente. In rest, am avut libertatea de exprimare artistica mult visata de orice arhitect peisagist: alegerea plantelor si a materialelor, dar si a formelor. 

Situatie existenta:

Parcela era destul de atipica, iar suprafata spatiului de amenajat destul de mica (in jurul a 100mp), iar imprejmuirea era deja prestabilita. Gama de culori si stilul arhitectural al casei erau sobre, masculine.

Propunere:

 Am incercat mai degraba un joc cu suprafetele minerale: de la dale innierbate speciale pentru parcaj, la dale din beton, la platforme de lemn (deck). Realizasem doua variante in care urmaream acest joc, cu o separare clara intre: zona de gratar si cea de luat masa, cat si o trecere gradata intre suprafata verde si cea minerala (pavata).

Beneficiarul a fost atras de modelul unui gratar exterior incorporat unui blat de bucatarie, dupa un modelul american (vezi mai jos) si atunci am cautat un gratar electric asemanator (gasiti ) pe care l-am imbracat intr-o masca de beton si acoperit cu marmura.

Reperezentari 3D - Gabriel Tanase

GRATAR: http://www.cucina.ro/Gratare_cu_Gaz-Gratar_gaz_Landmann_12736-24763-pd.ashx

Reprezentari 3D- Gabriel Tanase

Erasmus programme on Urban Peripheries

I've been meaning to write about this workshop I attended this year in Bucharest, on Urban Peripheries, which is a very hot topic especially in the context of shrinking vs expanding cities. In any case, it is a difficult area to deal with, for the administration of a large city and the solution that the students (German, Belgium, Estonian, Romanian) came up with was using new resources for the benefit of the people and environment.

 We had to imagine scenarios of how majore driving forces would affect our site and then try to predict an outcome by sketching a masterplan for that particular area.(the South Eastern entrance in the city of Bucharest, Romania). Moreover, discover a way for that master plan to be implemented within an gouvernace and sustenability model.

 Our team (no.6) predicted an "Green Revolution" among people who want to reclaim the land and put it to good use through permaculture, and re-shaping the riverscape to a more natural and sustainable form, and introducing forestry as a protective structure in the landscape. It has been a very interesting journey and I learned a lot about the social, economic, political aspects of landscape planning, not only the design process itself.

Image on site of the Greenhouses at Popesti Leordeni

 More about the site, the objectives, and the solutions of the workshop:

 This is the broshure with all the students projects:

Avramide's story

Restaurarea unei bijuterii arhitecturale
Casa Avramide din Tulcea, Romania
Povestea spune ca un boier instarit pe nume Alexe Avramide isi construieste cea mai frumoasa casa din orasul Tulcea, in secolul al XIX-lea. Domeniul sau include, insa si alte constructii tip ateliere, spatii comerciale, el fiind un bun comerciant al lemnului. Insa perioada comunista, schimba foarte mult casa principala, transformand-o in muzeu al stiintelor naturii. Fatadele devin extrem de deteriorate, iar in interior peretii mereu opturati de paravanele, conserva intr-o oarecare masura pictura originala.

Proiectul de restaurare a fost premiat in cadul Bienalei de Arhitectura 2012 (mai jos panourile de prezentare ale proiectului, pentru mai multe detalii click aici)

 

Eu am vizitat noul muzeu si m-a inspirat! Parterul a fost restaurat si se poate vizita, subsolul este rezervat pentru cafenea, spatii pentru expozitii si rezervat pentru diferite evenimente vezi linkul, cu posibilitate de iesire pe terasa. Atmosfera generala este una dulce-melancolica, in triluri de jazz frantuzesc... Iar la etaj, sunt birourile ICEM (Institutul de cercetari eco-muzeale).  Este un super-exepmplu de proiect de restaurare! 

Mi-am permis sa fac o fotografie pe terasa, dar atentie, se plateste filmatul si fotografiatul.. 

Mai jos cateva schite atat cu casa principala- Casa Colectiilor/ Casa Avramide, cat si corpurile secundare, ce necesita restaurare si reabilitare.

                                                         Casa Colectiilor/ Casa Avramide

 Cateva detalii mi-au atras atentia stand in gradina muzeului- Simbolul Casei Avramide si o perspectiva asupra unor accente volumetrice in plan indepartat, cu suprapunere de planuri. (sus, dreapta)

Intrarea principala in muzeu- biletul meu redus ptr student- 3 lei

In aceasta cladire s-a semnat pactul prin care se recunostea cedarea Dobrogei catre Patria Mama, de catre Imperiul Otoman si totodata Independenta tanarului Stat Roman.

Mai sus corpurile secundare ale domeniului Avramide, care sunt din pacate intr-o stare avansata de degradare, dar fiind proprietate privata, nu se stie daca se vor mai pastra in viitrorul indepartat.

Pentru cele din urma, in speranta salvarii memoriei lor, nu pot decat sa le salvez cum stiu mai bine..sketching!

Lost and forgotten gardens in Bucharest

Every big city takes pride in one ore two public spaces, that eventually become memorable and iconic for that particular city. I've spent my fair share of trips wondering through gardens and parks like Hyde park in London, Tuileries gardens in  Paris, Eduardo VII Park in Lisbon, and Cismigiu Gardens in Bucharest. But what happens with the ones that disappear?

I found a publication at home, about lost and forgotten gardens in Bucharest, a research conducted by one of my teachers at the Urbanism Faculty, conf. dr. arh. Cerasella Craciun.(Find out more at http://www.cerasellacraciun.ro/cercetare.html) It is a very admirable effort in trying to locate and describe the gardens, as much as possible, but what I discovered was the fact that, even though other establishments and properties occupied them, which is regretable, at least we find out a specific characteristic about the Romanian garden. Wheather it was a private property, or a public one, the Romanian gardens were always a place of parties and feast, a space for theatrical happenings and events (except the church's gardens, of course).

It is a delightful read, which I recommand, with interesting facts about how some gardens passed on their name to certain public/private spaces. Also, how some were partly preserved, for instance "Raşca" Garden, was situated on the grounds of the University of Architecture and Urbanism "Ion Mincu"of today, and in present times, an interior garden exists (but not open to the public, and in pour condition unfortunatly).

Community gardens in Romania?

A new trend has swept the major cities of Europe and it seems to be the perfect way to reduce pollution problems and attempt to expand green areas in town that has both utility and leisure:  urban agriculture. 

 Un nou trend a cuprins marile orase ale Europei si pare a fi metoda perfecta de reducere a problemelor de poluare si incercare de extindere a suprafetelor de spatii verzi in intravilan, care are o utilitate si productiva si recreativa: agricultura urbana.

Urban Agriculture is really trying to bring back the joys of fruit that our grandparents and parents  had, and somehow bring the nostalgia of the"country life." That, of course if this mentality would be re-install in cities of Romania. Strange thing is that this mentality of eating organic and healthy foods, especially by cultivating them in towns comes from the country with the highest rate of obesity: the United States. There are certain urban policies, which regulate how certain plots (unused, abandoned) of land can be collective rented, and are called "community gardens."

Agricultura urbana incearca de fapt sa readuca din bucuriile rodului pe care il aveau bunicii nostri sau parintii nostri, si aduce cumva din nostalgia "vietii de la tara". Asta, desigur daca aceasta mentalitate s-ar instala ulterior si in orasele din Romania. Ciudat lucru, este faptul ca mentalitatea aceasta de a consuma produse organice si sanatoase, dar mai ales de a le cultiva in oras, provine tocmai din tara cu rata de obezitate cea mai mare: Statele Unite. Aici, s-au impus anumite politici urbane (urban policy), care reglementeaza in fapt, modul in care anumite terenuri din intravilan pot fi inchiriate colectiv pentru asa numitele "community gardens".

"Community Gardens" relies heavily on community spirit to bring members of the community together through gardening and agriculture. Divide a piece of land, which did not make use the local authority in order to relax, eat healthy foods in the family, and get to know your neighbors better. These "community gardens" are reduced in size, varying from 3m x 3m, 3m x 4.5 m and topping most times inside the city (in proximity collective dwellings). In addition, the value of the neighboring properties of the gardens will grow in a range of aprox.300m to them.

 "Community gardens" mizeaza foarte mult pe spiritul de comunitate, de a apropia membrii unei comunitati prin gradinarit si agricultura. A imparti o bucatica de teren, care oricum nu folosea autoritatii locale, in scopul de a te relaxa, si de a consuma produse sanatoase in familie, si a-ti cunoaste mai bine vecinii. Aceste "community gardens"  sunt reduse ca dimensiune, variind intre 3m x 3m, 3m x 4,5m si situandu-se de cele mai multe ori in interiorul orasului (in proximitatea locuintelor colective). In plus, valoarea prorietatilor din vecinatatea  acestor gradini va creste pe o raza de aprox.300m, fata de acestea.

The administration and sharing gardens can be done by two methods: "top down" or "grassroots". In the first case, the garden can be maintained by a non-governmental organization such as a private landlord, housing associations, members of one church, university, etc.. and in the second case, a group of gardeners (Guerilla Gardening New York) can associate to form gardens.

Grow it yourself organisation

Modul de administrare si de impartire a gradinilor se face prin doua metode: "top down" sau "grassroots". In primul caz, gradina poate fi intretinuta de o organizatie non-guvernamentala precum: un proprietar privat,  asociatii de locatari, membrii bisercii, o universitate etc. iar in cazul al doilea, un grup de gradinari (Guerilla Gardening New York)se pot asocia pentru a forma gradini.

Below there is a sketch of how community gardens can be placed in relation to neighborhoods (both individual and collective), but also in relation to the city-center / periphery.  In addition, one can see two types of configuration and planting

•      geometric plan container (wood, metal)
•      organic plan alveoli, planted directly in soil.

Mai jos am ilustrat unde se pot amplasa aceste gradini in raport cu cartierele de locuinte (atat individuale cat si colective) dar si in raport cu orasul- centru/periferie. De asemenea, se pot vedea doua tipologii de configurare si de plantare:

• plan geometric cu containere (din lemn, metal)
• plan organic cu alveole, plantat direct in sol.

Meanwhile in Romania ..

I think, the concept of community gardens is a very good idea, proven to have positive impact on the safety of community members and strengthen their ties, regardless of social status, age, ethnicity, etc. In fact, I met such gardens in some cities in Romania (due to pre-revolution laws that sustained them), like Braila, Bucharest, where the few space between the apartment buildings was used for the cultivation of vegetables, fruit, flower plants, but these behaviors slowly disappearing because of the new aspirations and values. The right to property is so deeply ingrained in our mentality, the shock nationalization, that rarely you can find Romanians to see more than the perimeter of his/her property.

If you live in an apartment building, the less interest you have in the green space in front or back of your apartment block: "That's the mayor's concern, not mine" as the general mentality. But if it were our own, should it concern us? Or if state's propery, but we could use it, would we?

I think that if it were our own to use (sustained by legal regulations, laws, policies, urban regulatinons), the city would change, and the problem of the  dirty, unsafe, and crowded cities would gradually start to solve itself, that is, if we stop expecting it to be solved by a single entity/institution.

In cazul Romaniei..

Cred ca in principiu, este o idee foarte buna, dovedit a avea impact pozitiv si asupra starii de siguranta a membrilor comunitatii si intarirea legaturilor lor, indiferent de statutul social,  varsta, etnie, etc.Iar drept vorbind, am mai intalnit astfel de gradini in unele orase din Romania, precum Braila, Bucuresti, unde putinul spatiu dintre blocurile colective a fost folosit pentru cultivarea de legume, fructe, plante floricole, insa aceste comportamente ale romanilor, dispar  incet incet, din cauza unor aspiratii si valori diferite. Dreptul la proprietate este atat de adanc inradacinat in mentalitatea noastra, dupa socul nationalizarii, incat foarte rar mai gasesti romani care sa vada mai mult, decat perimetrul proprietatii sale.

Daca locuiesti la bloc, cu atat mai putin te intereseaza de spatiul verde din fata sau spate: "E al primariei, nu ma preocupa!", ar fi mentalitatea generala. Insa, daca ar fi al nostru, ne-ar preocupa? Sau daca ar fi al statului, dar l-am putea folosi, l-am folosi?

Cred ca daca l-am folosi ca si cum ar fi al nostru (sustinut acest statut de reglementari legale-legi, politici, reglementari urbanistice), orasul s-ar schimba cu totul, iar problema: orasului murdar si aglomerat si nesigur, s-ar remedia de la mic la mare (cu un efort comun), pentru ca nu ne putem astepta de la o singura entitate sa le rezolve.

PUZ pe spatii verzi, Delta Vacaresti

Proiect intocmit in cadrul facultatii de Urbanism "Ion Mincu" (faza in grup, vezi planse), an 1 Master Peisaj si Teritoriu.

Reglementari generale cu elemente de regulament

 Iata un exemplu de Plan urbanistic zonal pentru spatiile verzi. Aceasta a fost intocmit pe asa numita Delta Vacaresti, in Bucuresti. Este doar un exemplu de planse de intocmire reglementari cu elemente de regulament  si reglementari pe vegetatie. P.U.Z-ul reglementeaza impartirea pe unitati teritoritoriale de referinta, si diferite grade de protectie, in cadrul zonei studiate. La aceste planse este atasata partea scrisa in care se indica gabarite maxime construite, profilul (caracterul functional) si amplasamentul in cadrul utr-urilor fiind marcat in plansele de mai jos.

Printre elementele de importanta majora in cadrul reglementarilor se numara indicarea directiilor pe care le vor avea circulatiile principale si secundare, cat si accesele, cu indicarea zonelor de parcare. 

De retinut, ca orice P.U.Z, trebuie sa contina o schema de regim juridic si obiectivele de utilitate publica.

Reglementari pe vegetatie

 Reglementarile pe vegetatie indica masivele de vegetatie, accentele de culoare si volumetrice; aliniamentele cu sectiunile lor in care se mentioneaza volumetria speciilor, sau alteori chiar specificandu-se speciile. Toate aceastea determina anumite trasee si caracterele lor, dar si frecventa cu care aceastea se vor schimba. De asemenea, se precizeaza vegetatia existenta ce va fi protejata si zone  in care este admisa inlocuirea lor. In acelasi timp, prin reglementari se vor stabili ponderile vegetatiei decorative iarna (raportul conifere-foioase).

Amenajarea ficarei unitati teritoriale de referinta (exemplu UTR. zona de belvedere si promenada) a fost realizata de fiecare membru al echipei din faza de reglementare. Se poate spune ca aceasta este faza in care am aplicat reglementarile, dar in acelasi timp am adoptat stilul individual de amenajare.

Amenajare utr zona de belvedere si promenada

Directiile de circulatie au devenit alei si plaforme conform conceptului abordat. In cazul utr-ului zona de belvedere si promenada, care reprezinta zona indiguita a lacului Vacaresti, s-a adoptat un concept legat de sustenabilitate si argicultura urbana, care sa sustina economic activitatile de relaxare si losir, dar in acelasi timp actionand ca o bariera de protectie pentru zona protejata din interiorul lacului Vacaresti.

Planuri de detaliu pe zone de acces