Pagini

Erasmus programme on Urban Peripheries

I've been meaning to write about this workshop I attended this year in Bucharest, on Urban Peripheries, which is a very hot topic especially in the context of shrinking vs expanding cities. In any case, it is a difficult area to deal with, for the administration of a large city and the solution that the students (German, Belgium, Estonian, Romanian) came up with was using new resources for the benefit of the people and environment.

 We had to imagine scenarios of how majore driving forces would affect our site and then try to predict an outcome by sketching a masterplan for that particular area.(the South Eastern entrance in the city of Bucharest, Romania). Moreover, discover a way for that master plan to be implemented within an gouvernace and sustenability model.

 Our team (no.6) predicted an "Green Revolution" among people who want to reclaim the land and put it to good use through permaculture, and re-shaping the riverscape to a more natural and sustainable form, and introducing forestry as a protective structure in the landscape. It has been a very interesting journey and I learned a lot about the social, economic, political aspects of landscape planning, not only the design process itself.





Image on site of the Greenhouses at Popesti Leordeni




 More about the site, the objectives, and the solutions of the workshop:



 This is the broshure with all the students projects:

Avramide's story


Restaurarea unei bijuterii arhitecturale
Casa Avramide din Tulcea, Romania
Povestea spune ca un boier instarit pe nume Alexe Avramide isi construieste cea mai frumoasa casa din orasul Tulcea, in secolul al XIX-lea. Domeniul sau include, insa si alte constructii tip ateliere, spatii comerciale, el fiind un bun comerciant al lemnului. Insa perioada comunista, schimba foarte mult casa principala, transformand-o in muzeu al stiintelor naturii. Fatadele devin extrem de deteriorate, iar in interior peretii mereu opturati de paravanele, conserva intr-o oarecare masura pictura originala.

Proiectul de restaurare a fost premiat in cadul Bienalei de Arhitectura 2012 (mai jos panourile de prezentare ale proiectului, pentru mai multe detalii click aici)

 

Eu am vizitat noul muzeu si m-a inspirat! Parterul a fost restaurat si se poate vizita, subsolul este rezervat pentru cafenea, spatii pentru expozitii si rezervat pentru diferite evenimente vezi linkul, cu posibilitate de iesire pe terasa. Atmosfera generala este una dulce-melancolica, in triluri de jazz frantuzesc... Iar la etaj, sunt birourile ICEM (Institutul de cercetari eco-muzeale).  Este un super-exepmplu de proiect de restaurare! 

Terasa cafenelei ART CAFE
Mi-am permis sa fac o fotografie pe terasa, dar atentie, se plateste filmatul si fotografiatul.. 

Mai jos cateva schite atat cu casa principala- Casa Colectiilor/ Casa Avramide, cat si corpurile secundare, ce necesita restaurare si reabilitare.


                                                         Casa Colectiilor/ Casa Avramide


 Cateva detalii mi-au atras atentia stand in gradina muzeului- Simbolul Casei Avramide si o perspectiva asupra unor accente volumetrice in plan indepartat, cu suprapunere de planuri. (sus, dreapta)

Intrarea principala in muzeu- biletul meu redus ptr student- 3 lei


In aceasta cladire s-a semnat pactul prin care se recunostea cedarea Dobrogei catre Patria Mama, de catre Imperiul Otoman si totodata Independenta tanarului Stat Roman.


Mai sus corpurile secundare ale domeniului Avramide, care sunt din pacate intr-o stare avansata de degradare, dar fiind proprietate privata, nu se stie daca se vor mai pastra in viitrorul indepartat.

Pentru cele din urma, in speranta salvarii memoriei lor, nu pot decat sa le salvez cum stiu mai bine..sketching!

Lost and forgotten gardens in Bucharest

Every big city takes pride in one ore two public spaces, that eventually become memorable and iconic for that particular city. I've spent my fair share of trips wondering through gardens and parks like Hyde park in London, Tuileries gardens in  Paris, Eduardo VII Park in Lisbon, and Cismigiu Gardens in Bucharest. But what happens with the ones that disappear?




I found a publication at home, about lost and forgotten gardens in Bucharest, a research conducted by one of my teachers at the Urbanism Faculty, conf. dr. arh. Cerasella Craciun.(Find out more at http://www.cerasellacraciun.ro/cercetare.html) It is a very admirable effort in trying to locate and describe the gardens, as much as possible, but what I discovered was the fact that, even though other establishments and properties occupied them, which is regretable, at least we find out a specific characteristic about the Romanian garden. Wheather it was a private property, or a public one, the Romanian gardens were always a place of parties and feast, a space for theatrical happenings and events (except the church's gardens, of course).




It is a delightful read, which I recommand, with interesting facts about how some gardens passed on their name to certain public/private spaces. Also, how some were partly preserved, for instance "Raşca" Garden, was situated on the grounds of the University of Architecture and Urbanism "Ion Mincu"of today, and in present times, an interior garden exists (but not open to the public, and in pour condition unfortunatly).


Community gardens in Romania?

A new trend has swept the major cities of Europe and it seems to be the perfect way to reduce pollution problems and attempt to expand green areas in town that has both utility and leisure:  urban agriculture. 

 Un nou trend a cuprins marile orase ale Europei si pare a fi metoda perfecta de reducere a problemelor de poluare si incercare de extindere a suprafetelor de spatii verzi in intravilan, care are o utilitate si productiva si recreativa: agricultura urbana.

Urban Agriculture is really trying to bring back the joys of fruit that our grandparents and parents  had, and somehow bring the nostalgia of the"country life." That, of course if this mentality would be re-install in cities of Romania. Strange thing is that this mentality of eating organic and healthy foods, especially by cultivating them in towns comes from the country with the highest rate of obesity: the United States. There are certain urban policies, which regulate how certain plots (unused, abandoned) of land can be collective rented, and are called "community gardens."

Agricultura urbana incearca de fapt sa readuca din bucuriile rodului pe care il aveau bunicii nostri sau parintii nostri, si aduce cumva din nostalgia "vietii de la tara". Asta, desigur daca aceasta mentalitate s-ar instala ulterior si in orasele din Romania. Ciudat lucru, este faptul ca mentalitatea aceasta de a consuma produse organice si sanatoase, dar mai ales de a le cultiva in oras, provine tocmai din tara cu rata de obezitate cea mai mare: Statele Unite. Aici, s-au impus anumite politici urbane (urban policy), care reglementeaza in fapt, modul in care anumite terenuri din intravilan pot fi inchiriate colectiv pentru asa numitele "community gardens".

"Community Gardens" relies heavily on community spirit to bring members of the community together through gardening and agriculture. Divide a piece of land, which did not make use the local authority in order to relax, eat healthy foods in the family, and get to know your neighbors better. These "community gardens" are reduced in size, varying from 3m x 3m, 3m x 4.5 m and topping most times inside the city (in proximity collective dwellings). In addition, the value of the neighboring properties of the gardens will grow in a range of aprox.300m to them.

 "Community gardens" mizeaza foarte mult pe spiritul de comunitate, de a apropia membrii unei comunitati prin gradinarit si agricultura. A imparti o bucatica de teren, care oricum nu folosea autoritatii locale, in scopul de a te relaxa, si de a consuma produse sanatoase in familie, si a-ti cunoaste mai bine vecinii. Aceste "community gardens"  sunt reduse ca dimensiune, variind intre 3m x 3m, 3m x 4,5m si situandu-se de cele mai multe ori in interiorul orasului (in proximitatea locuintelor colective). In plus, valoarea prorietatilor din vecinatatea  acestor gradini va creste pe o raza de aprox.300m, fata de acestea.

The administration and sharing gardens can be done by two methods: "top down" or "grassroots". In the first case, the garden can be maintained by a non-governmental organization such as a private landlord, housing associations, members of one church, university, etc.. and in the second case, a group of gardeners (Guerilla Gardening New York) can associate to form gardens.

Grow it yourself organisation
Modul de administrare si de impartire a gradinilor se face prin doua metode: "top down" sau "grassroots". In primul caz, gradina poate fi intretinuta de o organizatie non-guvernamentala precum: un proprietar privat,  asociatii de locatari, membrii bisercii, o universitate etc. iar in cazul al doilea, un grup de gradinari (Guerilla Gardening New York)se pot asocia pentru a forma gradini.



Below there is a sketch of how community gardens can be placed in relation to neighborhoods (both individual and collective), but also in relation to the city-center / periphery.  In addition, one can see two types of configuration and planting
  •      geometric plan container (wood, metal)
  •      organic plan alveoli, planted directly in soil.

Mai jos am ilustrat unde se pot amplasa aceste gradini in raport cu cartierele de locuinte (atat individuale cat si colective) dar si in raport cu orasul- centru/periferie. De asemenea, se pot vedea doua tipologii de configurare si de plantare:
  • plan geometric cu containere (din lemn, metal)
  • plan organic cu alveole, plantat direct in sol.
Meanwhile in Romania ..

I think, the concept of community gardens is a very good idea, proven to have positive impact on the safety of community members and strengthen their ties, regardless of social status, age, ethnicity, etc. In fact, I met such gardens in some cities in Romania (due to pre-revolution laws that sustained them), like Braila, Bucharest, where the few space between the apartment buildings was used for the cultivation of vegetables, fruit, flower plants, but these behaviors slowly disappearing because of the new aspirations and values. The right to property is so deeply ingrained in our mentality, the shock nationalization, that rarely you can find Romanians to see more than the perimeter of his/her property.

If you live in an apartment building, the less interest you have in the green space in front or back of your apartment block: "That's the mayor's concern, not mine" as the general mentality. But if it were our own, should it concern us? Or if state's propery, but we could use it, would we?


I think that if it were our own to use (sustained by legal regulations, laws, policies, urban regulatinons), the city would change, and the problem of the  dirty, unsafe, and crowded cities would gradually start to solve itself, that is, if we stop expecting it to be solved by a single entity/institution.


In cazul Romaniei..

Cred ca in principiu, este o idee foarte buna, dovedit a avea impact pozitiv si asupra starii de siguranta a membrilor comunitatii si intarirea legaturilor lor, indiferent de statutul social,  varsta, etnie, etc.Iar drept vorbind, am mai intalnit astfel de gradini in unele orase din Romania, precum Braila, Bucuresti, unde putinul spatiu dintre blocurile colective a fost folosit pentru cultivarea de legume, fructe, plante floricole, insa aceste comportamente ale romanilor, dispar  incet incet, din cauza unor aspiratii si valori diferite. Dreptul la proprietate este atat de adanc inradacinat in mentalitatea noastra, dupa socul nationalizarii, incat foarte rar mai gasesti romani care sa vada mai mult, decat perimetrul proprietatii sale.

Daca locuiesti la bloc, cu atat mai putin te intereseaza de spatiul verde din fata sau spate: "E al primariei, nu ma preocupa!", ar fi mentalitatea generala. Insa, daca ar fi al nostru, ne-ar preocupa? Sau daca ar fi al statului, dar l-am putea folosi, l-am folosi?

Cred ca daca l-am folosi ca si cum ar fi al nostru (sustinut acest statut de reglementari legale-legi, politici, reglementari urbanistice), orasul s-ar schimba cu totul, iar problema: orasului murdar si aglomerat si nesigur, s-ar remedia de la mic la mare (cu un efort comun), pentru ca nu ne putem astepta de la o singura entitate sa le rezolve.


PUZ pe spatii verzi, Delta Vacaresti

Proiect intocmit in cadrul facultatii de Urbanism "Ion Mincu" (faza in grup, vezi planse), an 1 Master Peisaj si Teritoriu.

Reglementari generale cu elemente de regulament
 Iata un exemplu de Plan urbanistic zonal pentru spatiile verzi. Aceasta a fost intocmit pe asa numita Delta Vacaresti, in Bucuresti. Este doar un exemplu de planse de intocmire reglementari cu elemente de regulament  si reglementari pe vegetatie. P.U.Z-ul reglementeaza impartirea pe unitati teritoritoriale de referinta, si diferite grade de protectie, in cadrul zonei studiate. La aceste planse este atasata partea scrisa in care se indica gabarite maxime construite, profilul (caracterul functional) si amplasamentul in cadrul utr-urilor fiind marcat in plansele de mai jos.

Printre elementele de importanta majora in cadrul reglementarilor se numara indicarea directiilor pe care le vor avea circulatiile principale si secundare, cat si accesele, cu indicarea zonelor de parcare. 

De retinut, ca orice P.U.Z, trebuie sa contina o schema de regim juridic si obiectivele de utilitate publica.



Reglementari pe vegetatie



 Reglementarile pe vegetatie indica masivele de vegetatie, accentele de culoare si volumetrice; aliniamentele cu sectiunile lor in care se mentioneaza volumetria speciilor, sau alteori chiar specificandu-se speciile. Toate aceastea determina anumite trasee si caracterele lor, dar si frecventa cu care aceastea se vor schimba. De asemenea, se precizeaza vegetatia existenta ce va fi protejata si zone  in care este admisa inlocuirea lor. In acelasi timp, prin reglementari se vor stabili ponderile vegetatiei decorative iarna (raportul conifere-foioase).














Amenajarea ficarei unitati teritoriale de referinta (exemplu UTR. zona de belvedere si promenada) a fost realizata de fiecare membru al echipei din faza de reglementare. Se poate spune ca aceasta este faza in care am aplicat reglementarile, dar in acelasi timp am adoptat stilul individual de amenajare.

Amenajare utr zona de belvedere si promenada

Directiile de circulatie au devenit alei si plaforme conform conceptului abordat. In cazul utr-ului zona de belvedere si promenada, care reprezinta zona indiguita a lacului Vacaresti, s-a adoptat un concept legat de sustenabilitate si argicultura urbana, care sa sustina economic activitatile de relaxare si losir, dar in acelasi timp actionand ca o bariera de protectie pentru zona protejata din interiorul lacului Vacaresti.
Planuri de detaliu pe zone de acces


Manners of representation in landscape drawings

Maniere de reprezentare in desenul de peisagistica

Drawing on the landscape architectural varies from architectural drawings through colors and textures. Even when drawing a ground floor plan it has to be vibrant and express a state. Surely, it starts with a concept, a color, an idea sketched on paper before you reach the final design. In this article I will illustrate several ways or techniques of landscape design representation to show both the approach and the many techniques that deserve experienced before adopting a particular style and technique to reprezent you.

I think there isn't any correct answer to the question: how to start a landscaping? Is it with the plan, section or three-dimensional image. The fact is that all three dimensions must be considered simultaneously, and most importantly tailored to site requirements / existence.

No matter how you want to start, it is essential to represent the way that you are most comfortable with. For starters I will illustrate techniques such as hand drawing, ink, pen / Flaur and watercolor. Drawing by hand will always express plasticity, and regardless of the solution it will draw the viewer into a state of closeness and warmth. This type of design is especially recommended to show ideas in a development concept, to express the atmosphere of the space created.


Desenul in peisagistica se diferentiaza de cel arhitectural prin culoare si texturi. Chiar si cand desenezi un plan de amenajare trebuie sa fie vibrant si sa exprime o stare. Sigur ca totul porneste de la un concept, o culoare, o idee de inceput pe care o schitezi pe hartie inainte de a ajunge la amenajarea propriu-zisa. Am sa exemplific in acest articol mai multe maniere sau tehnici de reprezentare in desenul din peisagistica pentru a arata atat demersul cat si multitudinea de tehnici ce merita experimentate inainte de a adopta un stil anume si tehnica ce te reprezinta.

Nu cred ca exista un raspuns corect la intrebarea: de unde pornesc o amenajare? de la plan, sectiune sau de la imaginea tridimensionala. Cert este ca pentru o amenajare toate cele trei dimensiuni trebuie gandite concomitent, si cel mai important adaptate la cerintele sitului/ existentului.

Indiferent cum doresti sa incepi, este esential modul de reprezentare cu care esti cel mai confortabil. Pentru inceput am sa exemplific desenul de mana in tehnici precum- tus, carioca/ flaur si acuarela. Desenul de mana va exprima intotdeauna plasticitate, si indiferent de solutia propriu-zisa va atrage privitorul intr-o stare de apropiere si caldura. Acest tip de desen este recomandat in special pentru a arata ideile de concept intr-o amenajare, dar mai ales pentru a exprima atmosfera spatiului creat.

Plan tus | carioca | acuarela

Sectiuni tus | carioca | acuarela
And then I will show how the same design can look in a technical manner, realistic, plastic or by using different computer programs. Technical drawing can convey a very strong invitation to the trained eye in reading landscape / urban plans/ maps. Sections are best suited for this type of manner adopted. (both stairs and 1:1000, and 1: 100, 1:50) And Plastic manners realistic prove valuable for any piece (plan, section, performed, axonometric, perspective, technical detail) used in the ladscape project.

Iar ulterior, voi arata cum acelasi desen poate arata intr-o maniera tehnica, plastica sau realistica utilizand diferite programe pe calculator. Desenul tehnic poate transmite o invitatie foarte puternica ochiului antrenat in citirea de planuri peisagistice/ urbanistice. Sectiunile se preteaza cel mai bine pentru acest tip de maniera adoptata. (atat la scari precum 1:1000, cat si 1: 100, 1:50) Iar manierele plastica si realistica se dovedesc valoroase pentru orice tip de piesa (plan, sectiune, desfasurata, axonometrie, perspectiva, detaliu tehnic) folosita in proiectul de peisagistica. 

plan auto-cad | photoshop 



Revitalizarea statiunii de cercetare pomicola Geoagiu, jud, Hunedoara

Lucrare de licenta la Facultatea de Peisagistica, in cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu".

Unitatea administrativă Geoagiu, se situează în Nord Est-ul judeţului Hunedoara, şi este strabătută de circulaţii importante precum drumul european E 68, ce asigura legături cu Deva la Vest, şi Sebeş/ Alba Iulia la Est şi drumul naţional 107 A situat tot pe axa E-V, şi drumul judetean DJ 705 D, situat pe axa Nord- Sud, ce asigură legatura Oraştie- Zlatna. Ca element domninat in cadrul natural pe teritoriul Geoagiu trece raul Mures, cu afluienţii săi printre care şi râul Geoagiu.
Accesibilitatea este buna pe axa Este Vest, iar proiectul de construire al autostrăzii A1, care face legatura cu capitala, potenţează o dezvoltare economică a oraşul Geoagiu respectiv a satului Aurel Vlaicu, care au acces la aceasta. În restul teritorilui, în schimb, sate precum Văleni , Mermezeu, Rengheţ accesul se face mai dificil prin intermediul unor străzi comunale.
Oraşul Geoagiu are aproximativ 6 500 de locuitori, declaraţi in anul 2010, dar la care s-au înregistrat tendinţe de scădere. Teritoriul său administrativ cuprinde 9 sate: Cigămu, Gelamar, Renghet, Bacâia, Bozeş, Homorod, Mermezeu, Văleni, Aurel Vlaicu, si staţiunea balneo-climaterică Geoagiu Băi. Din punct de vedere economic, cele mai dezvoltate dintre acestea sunt: Geoagiu, care are un profil mixt, Geoagiu Băi cu profiul turistic, si Aurel Vlaicu care are un profil industrial. Celelalte sate au un profil predominant agricol, cu exceptia satelor: Gelmar si Bacâia, care au de asemenea un caracter industrial.
Istoric:
Oraşul Geoagiu era cunoscut in anii ’80 pentru staţiunea sa de cercetare pomicolă care aparţinea de cea de la Piteşti- Mărăcineni, înfiinţată fiind în anul 1959, pentru a elabora noi producţii şi tehnologii pentru cultura pomilor din Sud –Vestul Transilvaniei. Ulterior, s-a ocupat de legumicultură, plante tehnice.
 Atunci era cunoscută din punct de vedere arheologic, pentru cetatea romană Germisara , dar şi pentru băile romane de la Geoagiu Băi.  Situarea sa favorabilă in raport cu ultimele ramificaţii ale Munţilor Metaliferi, şi condiţiile climatice din această zonă, au influenţat in mod pozitiv dezvoltarea pomiculturii. O serie de date atesta faptul că înca din a doua jumatate a secolului XVIII, merele „de Geoagiu” erau mult apreciate pe pietele europene. Tot ca urmare a condiţiilor favorabile ale cadrului natural, o serie de localităţi adiacente  precum: Mada, Rengheţ, Başa si Sibişel, au format o serie de soiuri autohtone de mere şi nuci, cu însusiri genetice superioare pe teritoriul fostei staţiuni experimentale Geoagiu
Staţiunea experimentală pomicolă Geoagiu, nu mai activeaza astazi, decat la limita subzistenţei, cele mai multe din terenurile sale fiind retrocedate. Ca rezultat, livezile din administraţia Geoagiu se confruntă cu o stare avansată de gradare, deşi ele fac parte din peisajul cultural şi structurant al oraşului şi al localităţilor aparţinătoare (Renghet, Văleni, Bozeş).
Astăzi această regiune din judeţul Hunedoara, nu mai este recunoscută pe plan naţional, decat pentru staţiunea Geoagiu Băi, cu termele Romane.

Sinteza analizei pe unitatea administrativa a orasului Geoagiu
Strategie de dezvoltare
UAT Geoagiu are un potenţial turistic nevalorificat. Pe teritoriul său există o serie de obiective turistice şi monumente istorice demne de vizitat. Mai jos este o schema cu obiectivele turistice. Printre cele mai importante, menţionăm: Drumul Roman, castru Roman, Biserica romanică de la Geoagiu sau Rotonda. Dar chiar şi in lipsa unor obiective turistice, peisajul pitoresc si specific tradiţional românesc pe care îl întâlnim la Văleni Mermezeu sau Rengheţ, fac ca aceste zone sa fie luate în consideraţie pentru agroturism.
In ciuda lipsei promovării acestor obiective, la Aurel Vlaicu există o oarecare frecvenţă a turistilor care vin să vadă Casa Memoriala a lui Aurel Vlaicu si muzeul destinat acestuia. Iar sate precum Gelmar si Cigmău sau Bacâia se autosusţin prin micile industrii alimentare. 

Strategia de dezvoltare a UAT-ului conform ECO-ipotezei
Un element important în structurarea sistemului de localităţi din Geoagiu, este nodul de legatura cu aurostrada. În funcţie de poziţia acestuia în relaţie cu Geoagiu, influenţează foarte mult profilul său economic, şi al localităţilor aparţinătoare.
Pentru aceasta, am eleborat două ipoteze de dezvoltare: eco-ipoteza şi urban-ipoteza, care dupa cum le este si numele, se diferenţiază prin gradul de urbanizare al oraşului Geoagiu ca pol principal in motorul de dezvoltare economic, şi desemenază un al doilea pol, satelit celui dintâi. Ambele ipoteze analizează modul în care în Geoagiu, se poate revitaliza staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă, şi ce amploare capătă aceasta în urma dezvoltarii.
            Eco-ipoteza
În prima ipoteză Geoagiu devine pol de cercetare in domeniul pomiculturii, iar staţiunea capătă un rolul cel mai important in identitatea oraşului. Intervenţiile de extindere ale oraşului nu presupun un grad mare de antropizare, păstrand specificul peisajului său cultural. Turismul este de tip educaţional. Aurel Vlaicu i se asociază în sistemul de localităţi ca pol satelit, cu caracter functional mixt, dar care îşi valorifică in plus potenţialul piscicol. Axa de dezvoltare în teritoriu este difuză, şi se produce de la Este la Vest. 
Urban Ipoteza
Se bazează pe întărirea polilor economici existenţi: Geoagiu şi Geoagiu Băi, desfăşurându-se vectorial în lungul axei Nord Sud. Geoagiu devine pol mixt, mult mai urbanizat decât in prima ipoteză, iar staţiunea de cercetare capată o importanta mai mica, la nivel local. Geoagiu Bai se dezvolta in tendinţa actuală, pe directia Sud, unde întâlneşte oraşul Geoagiu. Această dezvoltare este în contradicţie cu relieful si cu specificul locului. Tursimul educaţional nu se mai produce în acest caz.
Soluţia optimă este eco-ipoteza, deoarece valorifica într-un mod sustenabil potentialul turistic si economic al zonei.

PARTIU URBAN

La nivel de partiu urban, oraşul Geoagiu prezintă o serie de elemente de potenţial, dar si disfuncţii. Cel mai important element de potenţial îl reprezintă existenţa livezilor de măr si nuc situate in extravilanul oraşului Geoagiu, adiacent lui, insă alături de spaţiile verzi de tip parc, scuar şi grădină, din intravilan, pot constitui un sistem verde. (mai jos este exemplificată trecerea de la mediul antropic la cel natural prin livezi, ca  element de specific pentru oraş).
Partiu urban- focalizare pe potentialul de revitalizare al Statiunii de cercetare pomicole Geoagiu
In acelaşi timp, Geoagiu, fiind un oraş care s –a constituit iniţial cu o configuraţie  lineară, el poate primi extinderi ale intravilanului pe direcţiile Est-Vest. Unele configurări de ţesut fiind de tip rasfirat, ele pot prinde un contur unitar in limita intravilanului. Se propune astfel extinderi ale intravilanului cu o suprafaţă de 30 ha, estimând o cresterea a populaţiei cu 500 loc, in contextul revitalizării Staţiunii de cercetare pomicolă şi a fabricii de conseve. Staţiunea  de cercetare şi producţie pomicolă Geoagiu re-devine un centru de cercetare recunoscut la nivel naţional, iar  fabrica de conserve se asociază cu centrul de cercetare, pentru partea sa de producţie, reprofilându-se pe partea de  industrie a dulceţurilor; împreună funcţionează ca un tot, in strategia de dezvoltare a brandului de ‘dulceaţa de nuc Geoagiu’.
De asemenea, componentele turistică şi educaţională işi vor pune aprenta asupra noii configurări structurale şi funcţionale a oraşului Geoagiu. Se propun atat circuite turistice externe care leagă Geoagiu de restul UAT-ului Geoagiu, cat si circuite interne, sub forma pietonalelor/ promenadelor care să conecteze Staţiunea de cercetare pomicolă Geoagiu de obiectivele turistice existente (Biserica romană, Biserica Catolică, Biserica ortodoxă, Conacul de pe râul Geoagiu) de obiective noi propuse: Livada naţională de nuc, Liceul agricol.
Se propune asocierea Staţiunii de cercetare pomicolă Geoagiu cu Liceul Agricol Geoagiu, sub forma unui parteneriat, astfel încât liceul să işi suplinească clasele de clasele a IXa şi Xa Xia si a XIIa cu profile agricole. Se justifică acesta suplimentare, în contextul unei tendinţe de creştere a numarului de elevi, înregistrată în ultimii 5 ani, dar şi datorită necesităţii de forţă de muncă, pentru revitalizarea Staţiunii de cercetare. 
Una dintre disfuncţiile actuale, şi cea mai importantă este incompatibilitatea între locuire şi tesutul destructurat şi neîntreţinut al unităţii de producţie agricolă Geoagiu (Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Geoagiu), cât si incompatibilitatea dintre locuire şi industrie (fabrica de conserve). De aceea se propune reorganizarea funcţională a ansamblului, şi introducerea de funcţiuni noi complementare locuirii astfel încat trecerea să se producă gradat între locuire si industrie, prin funcţiuni precum alimentaţia publică, centrul cultural, spaţiu verde de tip loisire si expozitional.

Plan urbanistic zonal- cu impartirea in unitati teritoriale de referinta (utr)
schema regim juridic si schema retele edilitare

STATIUNEA DE CERCETARE POMICOLĂ GEOAGIU (la nivel PUZ)

La nivel de PUZ,   putem identifica o tipologie de parcelar în cadrul locuirii cu un POT de 10% si un CUT de 0.1, ceea ce sugereaza o configurare de ţesut de tip rural. De aceea se propun îndesiri ale construcţiilor până la  un POT de 30%.

În cadrul Staţiunii de cercetare şi producţie pomicolă, se observă o organizare de tip funcţionalist, ce nu se mai poate  susţine în contextul unei revitalizări.  Se proune dec,i un ansamblu de funcţiuni care să funcţioneze ca un tot. Trecerea de la locuire la industrie se face printr-o zonă de agrement, alimentaţie publică , centru cultural (biblioteca şi conferinţe), gradină expoziţională şi centru de cercetare, birouri, livezi.  De asemena suprafaţa totală a Staţiunii de cercetare pomicolă va creşte cu 5.5 ha, iar limita extravilanului se va muta la pe direcţia Est Vest.
Studiu fotografic al situatiei existente si schite de propunere

Plan de amenajare si sectiuni longitudinale in doua anotimpuri
Conceptul este strâns legat de mostenirea istorică a oraşului Geoagiu. În monografia oraşului se vorbeşte despre faptul că denumirea de ’Geoagiu’ provine de la un termen maghiar care însemna ‘nucă’.  Nucul este arborele  cel mai puţin pretenţios, iar condiţiile pedo-climatice din această zonă îi favorizează creşterea şi rodul unor fructe de elită şi super-elită.

Conceptul nucului expune si exprimă ideea de rod si bogăţie a plantelor, dar mai ales a pomilor fructiferi, esenţa şi patrimonial natural şi cultural al activităţii horticole ce se desfăşura aici,  in anii ‘80 . Am propus transpunerea fiecărui strat interior al fructului de nucă in decorul arborilor, astfel încât coaja exterioară şi verde este exprimată prin arbori cu silueta impresionata (volum vegetal) şi parfum, apoi coaja interioară am exprimat-o prin arbori care ies în evidenţă prin textura trunchiului şi a scoarţei, miezul l-am tradus prin arbori cu foliaj colorat, mai tot timpul anului iar sâmburele interior sau sămânţa fructului în sine, l-am exprimat prin arbori care sunt decorativi prin fructe şi flori (ocazional am folosit pomi fructiferi). Per ansamblu gradina devine un expozeu al plantelor, unde se pot desfăsura diverse activităţi educative, cu studenţii sau elevii, sau chiar cu turişti. Gradina funcţionează ca o juxtapunere între funcţiunea de cercetare si livezile de producţie aflate in extravilanul oraşului, dar in directă legatură cu Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Geoagiu.
Plan de vegetatie cu perspective reprezentative si concept explicativ

Tabloul vegetatie- cu proprietatile lor in 4 anotimpuri
schema cromatica amenajarii in 4 anotimpuri

Plan plantare- cu trinagulatii si doua sectiuni caracteristice in 2 anotimpuri

Schite de propunere

Justificarea amenajarii | relatia existent-propus | conceptul amenajarii 

Restaurarea gradinii boieresti Maia-Catargi, jud. Ialomita.


In ciuda eforturilor noastre de a reitera componente ale istoriei si culturii noastre, sau in incercarea noastra de a nu le pierde..sau de a nu uita (ceea ce se intampla deja prea des, ca sa ne mai putem permite), nu reusim sa tinem pasul cu viteza cu care se risipa timpul. Si in stilul nostru specific pur-balcanic, nu avem foarte multe documente istorice in ceea ce privesc amenajarile peisagistice. Noi studenti fiind, am incercat sa  sa realizam  un proiect de restaurare a unei gradini boieresti din judetul Ialomita, asa cum ni s-a cerut.


Gradina Maia, a fost conceputa de peisagistul  Wilhelm Mayer, care a realizat si mult indragita noastra gradina Cismigiu (Bucuresti). Prin urmare, ceea ce noi am realizat nu cred ca o pot numi restaurare, din moment ce aceasta presupune readucerea la starea initiala a  proiectului lui Mayer. Insa am incercat sa facem o gradina comemorativa, dedicata creatorului gradinii.


Proiectul a fost expus si in cadrul ROCAD, in Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu".







Amenajare curte Johannes Honterus, Brasov

Concurs de solutii pentru amenajarea curtii Johannes Honterus- proiect de finisaj in care s-au folosit dalaj de piatra cubica, s-a punctat pe deschiderea curtii si catre spatii private cu caracter comerciala/ de alimentatie publica, si de asemenea presupune plantarea de noi arbori, si deschiderea posibilitatii de sedere in aceasta piata.



Conceptul carea a stat la baza amenajarii este cel de lumina si revarsarea ei dintr-un spatiu sacru interior inspre exterior.



Amenajare parc Breaza

In cadrul unui proiect an 1 Master Peisaj si Teritoriu, am realizat o amenjare a unei gradini-parc de aprox. 10 ha, care isi propune o valorificare a spatiilor verzi existente, in cadrul unei strategii verzi la nivelul orasului Breaza. Proiectul a fost facut in parteneriat cu Primaria Breaza. Parcul se afla pe valea raului Prahova isi propune expunerea traditiilor brezene- folosind motivele traditionale preluate de pe ia brezeana.